Omul din spatele halatului: experiențe reale la dentist
arhivă personală |
Deși în copilărie
și adolescență am avut probleme medicale care au necesitat chiar și internări,
nimic nu s-a comparat cu frica de dentist. Dinții de lapte au fost scoși în
stilul clasic al anilor 90: cu ața. Dar, la un moment dat, vine și clipa în
care trebuie să faci cunoștință cu scaunul dentistului. Legendele din trecut au
semănat în genetica noastră frici inexplicabile, ce răsună în noi instinctual de
când tehnicile și instrumentele rudimentare făceau un chin din vizita la denist.
Există oare vre-un remediu la această frică nefondată în prezent? Da! Am ajuns
la această concluzie rememorând momente-cheie din experiențele avute în
cabinetele de stomatologie.
Când lucrurile se
complică...
Ai mei m-au dus
la dentist în clipa când rola cu ață roșie n-a mai corespuns cerințelor mele
stomatologice. Schimbasem toți dinții de lapte, iar după o bucată de vreme a
apărut ea: prima carie. Cum la începutul anilor 2000 majoritatea cabinetelor
stomatologice se aflau în cadrul dispensarelor de cartier, la un astfel de
cabinet am ajuns și eu. În sala de așteptare era aglomerație, iar din interior
se auzeau, alternând, când zgomotele frezei dentare, când un zgomot de durere
ce străfulgera toată mulțimea, iar eu încercam să nu mă gândesc prea mult la
ceea ce va urma. Doar s-a întâmplat adesea să îmi fac o primă impresie greșită
și să nu fie michiduță chiar atât de negru. A venit și rândul meu. Am intrat într-un
cabinet zugrăvit în alb, cu dulapuri albe, medicul... îmbrăcat în același alb
fad, demodat, simbol al impecabilului și, în viziunea mea de copil, definiția
spitalelor, a chirurgiei, a durerii. Mă simțeam ca un pisoi speriat...
arhivă personală |
„Toate-s vechi și
nouă toate...”
După acest
moment, am rămas cu gust amar timp îndelungat, această experiență
influențându-mi multe din viitoarele vizite la dentist, chiar dacă schimbasem
de multă vreme cabinetul. Și culoarea. Deja mergeam la un cabinet particular
unde totul era albastru deschis. Dar medicul purta tot halate albe, ceea ce a
produs noi conexiuni cu trecutul, cu prima oară când am ajuns pe scaunul
dentistului. Deși încercam să fiu mai curajoasă, nu mă simțeam în largul meu,
ceva instinctual nu mă lăsa să mă relaxez și să capăt sufiecientă încredere.
Drept urmare, când medicul ieșea în pragul ușii și îmi pronunța numele,
redeveneam aceeași pisică fricoasă!
arhivă personală |
La vremuri noi, culori noi
ehalate.ro |
O bună bucată de
timp nu am avut probleme stomatologice. Făceam un control periodic și atât. La
un moment dat, mama a avut nevoie de o lucrare majoră și, nici azi nu îmi
explic inspirația de moment, dar a schimbat medicul stomatolog în urma unor
recenzii de pe internet. Curajos lucru! Știa că are nevoie de un cabinet în
apropiere de casă, iar fotografiile de dinainte și după pe care le văzuse, au
convins-o să se lase pe mâna ei. La recomandarea mamei, tot acolo am ajuns și
eu la scurt timp după ce, moflăind cu drag și spor niște migdale, mi s-a cărpat
o măsea. Bineînțeles,
fantomele trecutului m-au însoțit și în sala de așteptare, cu atât mai mult cu
cât nu o cunoscusem nici pe doamna doctor, astfel că sentimentul de disconfort
era accentuat și de teama de necunoscut. Mi-a venit rândul. Când am deschis
ușa, am crezut că intrasem într-o cameră oarecare în care, dintr-o coincidență,
se aflau ustensile stomatologice. Verdele-crud ce îmbrăca pereții îmi
transmitea optimism, veselie și chiar încredere. Am observat pe urmă că până și
paharele cu apă sau șervețelele pacienților se asortau cu nuanța pereților. Totul
părea atât de diferit, atât de occidental! Am fost primită cu un zâmbet larg,
de o doamnă care își întâmpină pacienții ca pe niște prieteni, cu o vorbă bună,
cu bună dispoziție și purtând halate medicale colorate. N-am crezut că astfel de detalii pot face diferența, că
niște bluze medicale cu imprimeuri
pot câștiga încrederea pacientului. Și acum țin minte prima întâlnire, cum
fluturii roz de pe bluza ei se încadrau perfect pe fundalul primăvăratic creat
de culoarea pereților. Din acel moment, nu mă mai transform într-o pisică
fricoasă când merg la stomatolog.
arhivă personală |
Concluzia?
ehalate.ro |
A fost momentul
în care am conștientizat importanța atenției la detalii, cum culoarea,
imprimeurile vesele pot cultiva încredere și optimism în rândul pacienților.
Iar halatele personalului medical joacă un rol important în conturarea unei
atmosfere calde și primitoare prin debarasarea de albul demodat. Acestea
reprezintă elementul-cheie, piesa de puzzle lipsă care completează întregul
decor. Consider că jovialitatea și o atitudine relaxată ajută la sporirea
încrederii pacienților în medici, iar la asta se ajunge și prin halatele pe
care cadrele medicale aleg să le poarte. De ce? Pentru că în orice decor ne-am
afla, complimentăm persoanele care se îmbracă frumos, care se fac remarcate
printr-o ținută impecabilă și care îi reflectă personalitatea. Și un medic
poate transmite pacienților săi că este o persoană plină de viață, cu
sentimente și gusturi, că are culori preferate, că dincolo de barierele albe pe
care le purtau odinioară sunt și ei oameni. Aidoma pacienților. Interacțiunea
pacient-medic este și ea înlesnită. Nu rare mi-au fost ocaziile să-mi
complimentez medicul stomatolog cu privire la ținuta ei, simplele „Ce bine vă
prinde această culoare!” sau „Îmi place imprimeul acestei bluze pentru că îmi
sunt dragi pisicile!” alături de răspunsul „Și mie!” au harul de a destinde
atmosfera, de a afla mai multe despre persoana din spatele medicului, iar acel
scurt moment de interacțiune premergător tratamentului e mai eficient decât o
anestezie. Mă gândesc cât de bine ar prinde astfel de costume medicale în
centrele oncologice, mai ales în cele pentru copii, unde asistentele și medicii
pot deveni adevărate personaje de poveste în ochii bolnavilor, înseninându-le
clipele de suferință. Orice cadru medical are acces la astfel de articole,
căci, de șase ani, eHalate.ro, magazin
online de costume medicale și echipamente de lucru, oferă sute de modele pe
gusturile personalului medical și pe placul pacienților de toate vârstele și nu
numai. Personalul HoReCa sau grădinițelor ori medicii veterinari n-au fost
uitați. Pentru că haina nu face pe om, dar reflectă o parte din omul de dincolo
de halat.
ehalate.ro |
Articol scris pentru SuperBlog 2018
Comentarii