Pseudo-Nail Art

     Țin minte că în copilărie aveam prostul obicei să îmi rup unghiile de la mâini într-una. Nu era zi să nu mă certe mama din cauza asta, spunându-mi că voi crește și îmi va părea rău că mi-am distrus unghiile. Din fericire m-am oprit la timp, prin clasa a VI-a când am început să folosesc lacuri de unghii foarte subtile, dar care îmi plăceau enorm. Țin minte că am renunțat complet la prostul obicei când, după câteva săptămâni de lăcuială aveam unghii frumoase, lungi (în acea perioadă mi se păreau extrem de lungi, parcă depășisem un record). Abia așteptam vacanțele să folosesc oje mai închise la culoare și să îmi las unghiile să crească și mai mari.

     Cu timpul am descoperit ojele de la Farmec, asta a fost prin clasa a IX-a, dacă nu mă înșel, și de atunci nu am mai renunțat la ele. Inițial îmi cumpăram culori deschise pentru că fostul meu liceu era mai restrictiv în ceea ce privea ținuta și felul în care apărea un elev în fața profesorului, iar eu nu eram genul de elevă rebelă care să sfideze regulile, din contră, pot spune că am o putere de acomodare mare în unele privințe. Și preferam unghiile lungi lăcuite cu nuanțe pastel.
     Și pentru că e vacanță și am scăpat de Bac, admitere la facultate, înmatriculare la facultate și orice altă grijă am ales să îmi fac o manichiură mai veselă, mai complexă, pe care o gândisem de câteva zile. În imaginea de mai jos am detaliat pașii pe care i-am urmat:

     Rezultatul e, pentru mine, satisfăcător, având în vedere că e o manichiură „homemade” și sunt conștientă că nu am o dexteritate super-cali-fragilistică la trasat linii, dungulițe și alte autostrăzi de genul ăsta. Și ce ciudă îmi e când văd că liniuțele îmi ies perfect pe unghiile altei persoane!

     Și da, unghiile sunt 100% naturale, crescute în vreo două luni. Parcă mi-e milă să le tai :(

     Mini-review ojă Farmec:

     E cel mai rezistent lac de unghii pe care l-am avut vreodată. Eu muncesc relativ puțin în casă, dar fac curat de vreo două ori pe săptămână, pregătesc zarzavatul pentru mâncare, iar vara merg cel puțin odată pe săptămână la piscină sau la ștrand și totuși oja rezistă lejer o săptămână. Iarna ar rezista și mai mult, dar, ca orice altă ojă, se cojește în partea superioară a unghiei, din cauza creșterii. În magazine se găsește la un preț relativ mic pentru calitatea sa, cam 6-7 lei, depinde de magazin. În Oradea se găsește în Magazinul Crișul, la parter, în drogheriile DM, dar am gasit și într-un butic de cartier pe strada Sucevei, cum mergi înspre Piața Mare, puțin mai sus de Școala „Nicolae Bălcescu”.
     Paleta de culori este variată și cuprinde 50 de nuanțe pentru toate gusturile. Pe lângă această colecție mai găsiți și mai o gamă lansată în 2012, și anume gama Disco, disponibilă în trei nuanțe sclipicioase de mama focului, perfecte pentru un sejur la mare sau pentru o ieșire cu fetele la piscină.
     Printre culorile mele preferate se numără nuanțele 19, 20, 353, 363 sau 364, dar și 33 din gama Disco. Ultimul amintit mi-e tare drag, dar abia scap de sclipicii care se încăpățânează să rămână pe unghii.
     Înainte de aplica oja folosesc loțiunea cu vitamina B5 fotografiată mai sus, astfel unghiile nu se mai rup așa ușor. Nici aceea nu e mai scumpă de 6-7 lei. Un mic defect e usturimea care o cauzează la contactul cu pielea lezată și trebuie să aveți o grijă deosebită dacă vă tăiați cuticulele. Eu din fericire nu prea am de îndepărtat cuticule, dar am pățit să simt usturimea aia când aveam o mică înțepătură chiar pe marginea degetului, lângă unghie.